Începuturile
A fost o dată că nico dată că dacă nu sar fi întâmplat atunci nu ași mai scrie. O fată care sa născut diferită față de toți, ea avea un dar aparte di naștere.
Cu mult timp în urma pe un alt tărâm foarte îndepărtat de ce știe umanitatea și ascuns de îngeri și demoni , un regat ridicat deasupra norilor acolo erau îngeri căzuți, umbrele ,demoni și o grămadă de alte fințe , toate erau transformate din ce erau înainte în îngeri de aur , toți purtau în jurul gâtului o pană de aur care cu ajutorul acestui erau asa ,pana era din aripile prințesei .
Înainte de toate astea regatul ăscuns între nori su ceață era al regelui și reginei, dar cu șaptesprezece ani în urmă regatul a fost atacat , au omorât aproape tot regatul , regele și regina au murit în luptă prințesa unica moștenitoare a tronului a fost trimisă pe pământ, a fost trimisă cu păzitori , ea sa renăscut în om , dar nu în totalitate puterile ei încă erau dar nu știea ce erau sau cum să le folosească . Păzitori ei au rămași ascunși la vedere respectând ultima poruncă a regelui și reginei "Protejațio cu prețul vieții ea este speranța regatului ,când se va reîntoarce regatul va renaște ,protejațio fără sa știe cine este" .Fata a trăit ascunsă printre oameni , ea a fost tratată ca o prințesă până a murit tată, ei depe pământ iar mama ei sa recăsătorit cu un alt bărbat, după ele sau distanțat iea ele dou sau distanțat ,ea a încercat să se înțeleagă cu mama ei dar în zadar ,măcar nu se mai certau ca înainte .
Maya avea un talent aparte care putea să vadă viitorul cât timp dormea și rareori când închidea era trează . Ia era blondă cu părul lung la vârste avea mov încis ,ochi ei erau schimbări aveau culorile verde, albastru și gri,ea nu avea prieteni , mereu era singură .
Ia putea vedea spiritele s-au cum le zice ea umbre , cele mai des văzute de ea erau umbre de culoare neagră și rare ori albe argintie/aurie. Deși a încercat să explice cuiva nimeni nu a crezut-o pe biata față dachiar o și batjocoreau pe tema asta .
Povestea noastră începe la țară undeva departe de orași , acolo Maya era în vacanta de iarna la bunica ei părinți ei erau ocupați cu pregătirile pentru Crăciun .
În timp ce se așterne zăpadă în grădină din spate Maya stătea și vedea cum se aștern fulgi de zăpadă , în timp ce bunica ei croșeta lângă sobă .
Ea ne ștind cum trecunes asa repede timpul ,aude o voce și își întoarce capul
-Scumpa mea să să nu mai stai mult că e târziu ! Era bunica ei, îi zâmbește și dă din cap afirmând ca spusese ea .
Bunica ei se întoarce și se duce în camera ei la somn , în timp ce Maya rămâne singur în salon uitându-se fulgi .
Trecând după ora unsprezece seara decine să se bage la somn , se ridică după canapeaua care era lângă geam și stinge becul în urma ei când să iese pe ușă aude un sunet ciudat se întoarce și aprinde becul, vede că nu este nimic zicând în mintea ei "Cred că misa părut ca am auzit ceva".
Se întoarce și iese din sufragerie stingând lumina ajungând în camera ei se pune în pat , se svârcolește în pat dar degeaba se întoarce cu totul în spre șifonier și vede o umbră neagră prima chestie a fost sa se ascundă sub pătură. De frică începuse să tremure de frică aude o voce , care taie liniștea din încăpere .
-Să nu îți vine frică, nu îți fac rău .
Se aude o voce caldă de băiat bâlbâinduse , după aud un foșnet și îi zic :
- Stai acolo! Țip eu speriată făcându-mă ghem în pătură .